Categories
alte cateva povestiri

Merdenele cu branza

Fac ce fac si tot la “m” ajung. Dar de data asta chiar e un “m” bun, din seria comfort food, sau nostalgic food. Poate ca merdenele va amintesc de copilarie, cand se gaseau calde si bune, sau de foamea din studentie, cand erau singurul lucru bun pe care vi-l puteati permite. Sau poate cuvantul “merdenea” nu va spune nimic, iar in cazul acesta va atrag atentia ca nu stiti ce pierdeti daca nu le incercati.
Merdeneaua e un produs de patiserie de forma dreptunghiulara sau patrata, facut din foi de placinta cu umplutura de branza sau carne. Cu alte cuvinte, e ceva bun, facut cu foi unse si rumenite, care se sfarma in bucatele si se topesc in gura. Un aluat prost strica bunatatea de merdenea, dar nici umplutura nu e de neglijat. La carne nu ma pun sa dau sfaturi, caci nu am facut niciodata merdenele cu carne, dar la branza pot spune ca am incercat diferite combinatii, iar cea castigatoare a fost de departe branza de burduf. Nu telemea, nu branza de vaci si mai ales NU GRIS.
Reteta e mai mult decat simpla, ingredientele putine. Cred ca sunt doi ani de cand fac merdenele, desi nu foarte des, si prima data le-am facut dupa reteta de aici, care la randul ei a fost preluata de aici.
Prima data am respectat reteta, apoi am incercat diferite combinatii de branza, unt slab vs unt gras, unt frecat vs unt topit, unt mult vs unt putin, diferite dimensiuni pentru aluat, si in final m-am oprit la ingredientele si cantitatile din reteta de mai jos. Am ajuns la concluzia, ca daca las untul la temperatura camerei, pana se inmoaie, cantitatea de unt folosita e extrem de mica. Am crescut hidratarea in aluat, in felul acesta am reusit sa intind mult mai usor si subtire o cantitate mai mica de aluat. Am amestecat faina cu apa si am lasat sa stea 20 min (autolyse), dupa care nici nu a mai fost nevoie de framantat – m-am jucat cu el ca si cu o minge – aruncadu-l dintr-o mana in alta, pana suprafata a fost neteda si fina. Prietenul meu m-a vazut si a zis ca asa ceva poate si el sa faca- poate data viitoare il las pe el *blink.

Cantitate: 6 merdenele

Timp necesar:
– autolyse: 20 min
– divizat / uns cu unt: 20 min
– racit in frigider: minim 1h:30min
– umplut aluat: 10-15 min
– copt: 15-20 min

Ingrediente:
pentru aluat:
– Faina alba 235 g ±5 g
– Apa: 150 g
– Sare: 5 g
– Otet: jumatate de lingurita
– Unt de buna calitate 80% grasime: 45 g ±5 g
pentru umplutura:
– Branza de burduf: 200 g (eu am folosit branza de burduf framantata, marca Napolact)
– Albusul de la un ou (din care opriti o lingurita pentru ornat, in caz ca optati pentru asta)
(optional) pentru ornat:
– Seminte de susan sau seminte de mac

Metoda:
1. Puneti bucata de unt pe o farfurie si lasati-l sa stea la temperatura camerei pana se inmoaie (vara se inmoaie foarte repede, pana e gata aluatul, e moale si untul. Iarna puteti sa il asezati in apropierea unei surse de caldura). Untul nu trebuie sa se topeasca, doar sa devina foarte moale. Daca vreti, puteti sa il impartiti in 6 bucati, va fi mai simplu mai incolo.
2. Amestecati apa cu faina cu ajutorul unei linguri, pana devine o masa omogena. Acoperiti si lasati sa stea 20 min (autolyse).
3. Presarati sarea deasupra si adaugati otetul. Framantati cu mana cateva minute, pana aluatul devine fin si matasos. Daca e nevoie, mai adaugati putina faina.
4. Asezati bila de aluat pe blatul de lucru si rulati-o cu ambele maini pana devine un cilindru de aproximativ 18-20 cm. Folosind o rascheta pentru aluat (sau un cutit, in lipsa raschetei) taiati aluatul in 6 bucati egale (ca sa fie mai simplu, taiati in 2 parti, apoi fiecare parte in 3).
5. Ungeti foarte usor blatul de lucru cu ulei. Luati o bucata de aluat (acoperiti celelalte bucati cu un prosop) si intindeti-l cu un sucitor intr-un dreptunghi cu laturile de 13x17cm, cu latura lunga paralela cu marginea blatului din fata voastra. Cu ajutorul unui cutit zimtat, luati putin unt si intindeti-l uniform pe toata suprafata dreptunghiului. Untul trebuie sa fie extrem de moale (dar sa nu fie topit si sa nu curga).
6. Impaturiti in 3, pe axa lunga a dreptunghiului, astfel: luati latura lunga dinspre voi si impaturiti-o peste o treime din dreptunghi. Luati latura lunga opusa si acoperiti cu ea partea impaturita (veti avea un dreptunghi de ~ 13x4cm). Ungeti putin unt deasupra, si impaturiti in 4, in felul urmator: luati partea din stanga si impaturiti-o pana la jumatatea aluatului. Luati partea din dreapta si procedati la fel. Cele doua laturi se ating la mijloc. Ungeti putin unt pe una din parti si impaturiti-o peste cealalta. Iese un mic patrat, de aproximativ 4x4cm.
7. Luati o farfurie mare plata si folosind un servetel, ungeti-o bine cu ulei (nu unt, ci ulei – urmeaza sa stea in frigider si daca folositi unt, acesta se va intari si abia veti putea desprinde bucatile de aluat – de unde credeti ca stiu??? :))
8. Asezati patratul de aluat pe farfurie si procedati la fel cu celelalte 5 bucati. Acoperiti farfuria in acest timp cu o folie de plastic sau cu un prosop. (intotdeauna acoperiti aluatul pe care nu il lucrati in momentul respectiv, altfel, partea superioara se usuca)
9. Cand ati terminat de impaturit toate bucatile si le-ati asezat pe farfurie, avand grija sa nu se atinga intre ele, acoperiti farfuria cu folie de plastic si bagati-o in frigider pentru minim 1h:30min.
10. Pregatiti umplutura de branza amestecand branza de burduf cu un albus de ou (folositi o furculita pentru aceasta). Neteziti partea superioara si trasati cu furculita niste linii ajutatoare dupa care sa puteti imparti compozitia in 6 parti egale.
11. Puneti hartie de copt intr-o tava mare, porniti cuptorul si scoateti farfuria cu aluat din frigider.
12. Luati pe rand cate un patrat, intindeti-l cu sucitorul, sau prin apasare cu podul palmei, pana obtineti un patrat de aproximativ 15x15cm. Ideal ar fi ca mijlocul patratului sa fie mai gros, iar marginile mai subtiri (cateodata ma straduiesc sa-mi iasa asa, altadata nu, dar daca tineti sa iasa perfect, faceti cum spun eu, nu cum fac eu :)). Puneti umplutura in mijloc, intr-un patrat mai mic, orientat la 45° fata de primul, si impaturiti colturile patratului de aluat spre centru, suprapunandu-le. Intoarceti patratul cu partea care a stat pe blat in sus si asezati-l in tava.
13. Procedati in acelasi fel cu restul merdenelelor, lasand spatiu de ~3 cm intre ele cand le asezati in tava.
14. Optional, pentru ornat: amestecati o lingurita de apa cu o ligurita de albus de ou si bateti bine cu o furculita. Ungeti cu acest amestec fiecare merdenea, folosind o pensula de patiserie. Presarati deasupra mac sau seminte de susan.
15. Asezati tava pe pozitia din mijloc a cuptorului si coaceti la foc mediu, pana merdenele sunt umflate si frumos rumenite. O parte de unt se va topi si va ramane in tava, sfaraind si rumenind fundul merdenelelor.
16. Scoateti tava din cuptor si transferati merdenelele pe o farfurie. Daca vreti sa le mancati fierbinti, atentie, chiar daca merdeneaua poate fi tinuta in mana, si aveti impresia ca s-a racit cat de cat, branza poate fi inca fierbinte si va ardeti limba (da, da, am patit si asta!). Sunt foarte bune si reci, si a doua zi.

Varianta aceasta de reteta face niste merdenele extraordinar de bune. Nu sunt deloc unsuroase, dar nu sunt nici seci. Foitele de aluat rumenite sunt crocante si se topesc in gura in acelasi timp. Branza de burduf (cel putin cea de la Napolact) e excelenta in aceasta combinatie. Puteti adauga marar in umplutura, daca va place gustul.
Pofta buna, dragi pieteni!

41 replies on “Merdenele cu branza”

Iulian, LOL. Daca reteta cerea drojdie, sigur o adaptam pt maia.
Am uitat sa iti raspund la intrebarea legata de cantitatea de branza din 4 l lapte capra. 600-650g, depinde de cat de mult o lasi la stors.
Pofta buna la merdenele!

Arata extraordinar de apetisante si imi propun sa le fac foarte curind.
As dori sa fac tot ce citesc pe blogul tau dar timpul nu prea imi permite dar lasa ca vine el concediul.
Oricum reteta asta e rapida adica nu astepti de pe o zi pe alta ,e aspectuoasa si fara indoiala si foarte gustoasa.

iti multumesc, monica. M-as bucura daca le incerci si apoi revii cu o parere.
Reteta asta e una care imi reuseste intotdeauna si impresioneaza pe toti care le gusta!

arata superb,iar eu nu le stiu sub acest nume …pentru mine arata exact ca si “macedoniile”adolescentei ,de la un pati-bar la care alergam in pauza mare dupa “ceva bun”!:)

simona, merdenelele si macedoniile sunt acelasi lucru. Cred ca vin din bucataria turceasca si sunt de fapt borek- burek- mai mici. Poate gasesti si in Franta, la magazinele tinute de turci sau bulgari. dar tot farmecul e dat de aluat, si daca aluatul e din foi congelate… :(

ceau!
le-am facut azi (nu am avut rabdare sa cumpar branza recomandata de tine) cu ce era in frigi. am fost extrem de surprinsa cat au crescut dupa ce le-am pus in cuptor. cred ca s-au triplat ca volum. criticul de serviciu mi-a spus ca ar trebui ca aluatul de jos sa fie la fel de subtire ca cel de sus:) desi am incercat sa fac aluatul de la margini cat mai subtire, cred ca am intins branza intr-un patrat prea mic – astfel incat colturile “plicului” s-au prea suprapus. categoric mai fac merdenele. toata viata o sa le tin minte pe alea de la bega mica, in adolescenta planuiam sa strang bani sa cumpar merdenelaria:)
ps. cea mai “simpla”& rapida reteta de pana acum.
your no. 1 follower:), t.

teo, spune-i criticului de serviciu sa le faca el data viitoare. aluatul de jos trebuie sa se suprapuna, altfel curge branza afara. Intr-adevar, daca faci marginile mai subtiri, chiar daca le suprapui, aluatul iese foite-foite.
“merdenelaria” – ce haios suna! :))
ps. cred ca o sa am una si mai simpla&rapida, saptamana asta candva. :)

super-bun, mega-rapid (pentru o reteta de la tine, vreau sa zic :-p ), excelent! am gresit si am intins aluatul pe blat inafainat, nu uleiat, asa ca am pretext sa le mai fac azi sau maine inca o data! multumesc pentru reteta! acum o sa caut aici la tine reteta pentru painea cu maia pentru acest sfarsit de saptamana :) ….

codru,
le-am facut azi cu branza de burduf (the real thing indeed!). am facut portie dubla si a fost ceva de vis. multumim toti!! (te-am pomenit cu negrisanii, trebuie sa fi sughitat).
t

Teo, ha ha. nu am sughitat, dar m-am gandit la voi cand am fost dupa laptele de capra- probabil gand la gand. multumesc ca-mi multumesti, dar daca merdenele au fost bune, cred ca meritul e al tau. :*

Imi lasa gura apa…..sau mai bine spus imi ploua in gura….asa suntem noi astia mai gurmanzi…Merdenelele arata foarte bine…de fapt acest blog este foarte frumos. Bravo!

Buna dimineata, codruta!
Bineinteles ca m-am trezit si am deschid calculatorul si acum, in timp ce beau cafeau, ma gandesc ce sa fac eu bun. Intai de toate am realizat ca nu am cantar si parca scriai pe undeva ca este esential. (si nici faina nu cred ca am).
In al doilea rand, o reteta de crackersi nu aaaai?

Buna Codruta,
felicitari pentru blogul foarte interesant pe care il detii! Te urmaresc cu mult interes de fiecare data cand mai publici cate ceva, cand am timp mai ma uit si prin arhiva… Am facut si eu aceste merdenele, au iesit delicioase!
Multumesc pentru reteta si pentru toate indicatiile pretioase pe care le dai de fiecare data!

Monica, iti multumesc. Ma bucur ca ti-au placut merdenelele. Sper sa iti aduc inspiratie si cu alte articole. Te astept oricand cu intrebari, comentarii, sau pur si simplu, fara vreun motiv anume.
Codruta

Nu gasesc branza de burduf si nu stiu ce s-ar potrivi mai bine pt ca vreau neaparat sa le fac.Ma ajuti?Multumesc si felicitari pt blog!

Brigytte, ideal ar fi o branza sfaramicioasa, usor sarata. Daca branza de burduf ti-e inaccesibila, poti incerca (1) o combinatie de 3/4 branza de vaci (foarte bine stoarsa) + 1/4 telemea rasa, sau (2) doar branza de vaci sarata, sau (3) urda sarata. Chair si (4) ricotta sarata (daca reusesti sa o storci de zer). Bineinteles ca nu e acelasi lucru cu branza de burduf, dar sunt inlocuitori buni. In nici un caz nu folosi cas, cascaval, cheddar, mozzarella etc.
Iti multumesc si te astept cu impresii.
codruta

Inainte de revelion am gresit cumva impartirea branzei pe merdenele (am facut 12 bucati) si pe ultimele 2 le-am umplut cu dulceata asa, sa nu ramana singurele. Au iesit asa de bune incat copii mai vor. Seamana cu acele placinte de la Mc. pe care scrie “atentie, umplutura poate fi extrem de fierbinte” :)) Doar ca sunt mult mai bune si sunt facute acasa.

Am facut si eu azi merdenelele, si ceva am gresit la copt.
Exteriorul a iesit foarte frumos, cele cu branza au crescut, cele cu gem asa si-asa.
Insa pe cand le-am taiat, in partea de jos am vazut ca nu erau coapte bine, desi exteriorul era crocant, de-a dreptul tare – si sus si jos. Ce am gresit, a fost focul prea tare sau prea incet?

Daca a curs untul din ele si nu au crescut, si le-ai tinut mult in cuptor, probabil focul a fost prea mic. Daca s-au rumenit prea repede, si le-ai scos inainte de a fi coapte, inseamna ca focul a fost prea mare.
O alta varianta e …Am patit o singura data ca partea de jos sa fie umeda, cand am folosit branza de vaci in loc de branza de burduf. O branza care lasa zer va inmuia aluatul si acesta nu se va coace cum trebuie. Tu ce branza ai folosit?

Branza de burduf de la napolact.
Care s-a topit inauntru. Sa inteleg deci ca a fost prea mare temperatura?
Am cuptor electric, l-am pus pe 180 grade…. nu e bine asa?

buna draga Codruta, incep merdenelele. Azi noapte , pe la 2, le studiam cu dragul meu sot. Sper sa-mi reuseasca.Vreau sa-ti spun ca datorita tie am descoperit nuantele , texturile, parfumul painii si implicit al vietii.Citesc si iar citesc si rascitesc…sunt atat de prinsa in mii de mici activitati ca parca am uitat ca viata poate sa aiba o savoare imbietoare., odihnitoare. Nu cutez inca sa fac prima paine cu maia, mi-e teama sa nu ratez prea rau. Acum ma bucur de painea neframantata ca de o vacanta binevenita. Te imbratisez cu toti ai mei( familie si prieteni) si-ti multumesc

si eu iti multumesc, ana, pentru mesajul cald. Sa iti iasa merdenelele, si painile, si sa nu iti fie teama de maia. e doar apa cu faina, pana la urma, nimic sofisticat :) Odata ce incepi, imi vei da dreptate.

Draga mea, aseara te-am descoperit si sunt complet fascinata de ceea ce faci, esti fantastica! In juma de ora ma apuc de umplut minunatiile astea. Nu precizezi daca se baga la cuptorul incins, banuiesc ca da, eu asa le voi baga. Sper sa nu gresesc. Daca ma poti ajuta, trimite si mie link-ul cu maiaua facuta acasa ca nu dau de ea. Multumesc anticipat!

Codruta, tocmai am facut merdenele dupa reteta postata de tine, si nu pot sa spun cat sunt de incantata:) Foetajul are acele foite fragede si faramicioase, iar gustul a fost exact cel “original”, stiut de demult, de la patiserii, ceea ce inseamna ca reteta este perfecta! Genul asta de pateuri imi plac extraordinar, insa cum nu mai am obiceiul sa cumpar de la patiserii (si cofetarii), am incercat sa le fac eu, dar nu a iesit la fel, pana acum:) Multe multumiri:)
Eu am folosit branza telemea (amestec vaca +oaie) “Huedin-Napolact”, pe care o prefer, este tare si uscata, nu foarte sarata si gustoasa. Sigur este o alternativa la fel de buna ca si branza de burduf.
Daca ajuta pe cineva, eu le-am copt la 210 grade timp de 20 de minute, cu tava la mijlocul cuptorului.

Did I say thank you?:)

Ah, atentie, am pus sare mult mai putina decat cele 5 grame indicate. Dupa ce am cantarit sarea si am vazut cat de multa este, nu am pus nici jumate din ea cred. Nu au nevoie, mai ales ca si branza este sarata.

Sunt atat de bune merdenelele astea!!!! Nu pot sa dezvalui numarul celor consumate, dar pot sa spun ca am facut bine ca am triplat cantitatile. Toata familia iti multumeste Codruta!

Vreau sa le fac si eu, dar nu inteleg un lucru la impaturire. Daca incepem sa impaturim latura lunga de 17 cm care este paralela cu blatul, rezultatul va fi un dreptunghi de 17×4, nu 13… probabil nu are prea mare importanta, o sa incerc cu siguranta.

Am vrut sa fac merdenele bune ca la cofetarie… dar stii ce? Reteta dumneavoastra e muuult mai buna. Dupa primele 6 merdenele formate am schimbat putin metoda de intindere a aluatului inainte de asezarea branzei si astfel am obtinut in partea superioara dupa coacere un aluat de foietaj perfect. Va multumesc pentru reteta :)

Multumesc, multumesc, multumesc Codruta pentru reteta, pentru modul in care este explicat totul, simplu si clar. Nu m-am gandit niciodata ca as putea sa fac merdenele acasa si iata, azi am facut prima data si au iesit absolut perfecte si delicioase! Sigur o sa mai recidivez, data viitoare cel putin cantitate dubla… :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *