Categories
alte cateva povestiri

Magia continua. Miez de poveste (II)

O poveste despre sansa, aventura si pasiune fara limite

Thank you MC Farine for being a friend when I needed a piece of advice. Without you, this story would have never been written.
Imi imaginez ca muriti de curiozitate sa cititi partea a doua a jurnalului meu de vara. Daca nu ati citit inca “Miezul magic de poveste” va sfatuiesc sa o faceti inainte de a inainta cu lectura. Nu de altfel, dar ceea ce scriu azi, e partea a doua si mi-ar placea sa va bucurati de ceea ce povestesc avand imaginea completa in ordine cronologica.
In urma cu doua luni (am verificat data in mail si nu imi vine sa cred ca a trecut asa de mult timp deja) s-a nascut in mine dorinta acuta de a ucenici intr-o brutarie. Am inceput sa intreb in stanga si in dreapta, prieteni brutari, cautand recomandari sau sfaturi. Am cautat pe TFL. Am cautat mici brutarii pe net. Nu e usor asa cum pare la prima vedere. In primul rand, exigentele mele erau clare: lucrul cu mana, cu sourdough de preferat, fara graba, cinstit, curat, asa cum imi place mie si cum cred eu ca trebuie sa fie o paine bine facuta. Cum abordezi un brutar strain, cum il convingi sa te primeasca in casa lui si sa te invete tot ce stie? Nu sunt multi oameni dispusi si deschisi sa faca asta, marile companii nu vor sa isi asume riscurile, iar micile brutarii sunt greu de gasit. In plus, limitarea mea de a comunica doar in limba engleza a eliminat din start multe brutarii dragute din Franta sau alte tari nevorbitoare de limba engleza. Dupa cateva zile de cautari mi-am dat seama ca ceea ce vreau eu sa fac nu e usor de obtinut si ca am nevoie de sansa. Andy si povestea cu Andy, da, a fost o sansa. Dar o saptamana ramane o saptamana, iar eu vroiam mai mult de atat.
Sansa mea inspirata a fost sa vorbesc cu MC Farine despre framantarile mele. MC Farine a calatorit foarte mult, a facut numeroase interviuri si reportaje cu brutari din diferite colturi ale lumii… nu ar putea oare sa imi sugereze o brutarie draguta pe care a intalnit-o in drumurile ei prin Europa? Raspunsul ei mi-a schimbat complet planurile si m-a impins intr-o directie pe care nu puteam sa mi-o imaginez sau sa o visez inainte. “…de ce nu vorbesti cu Mark Sinclair de la The Back Home Bakery? Kalispell, Montana, SUA. He takes interns and from what I have read and heard, he works them hard but also gives them an excellent training.” E posibil sa calatoresti in Montana? E prea departe pentru tine? ??? Departe ??? Definiti departe cand e vorba de pasiune si motivatie!
Bineinteles ca il stiam pe Mark de mult timp, asa cum il stiti cu totii. Video-urile lui sunt celebre. Citisem posturile lui de pe TFL si stiam ca in alti ani cauta “ucenici” pe perioada verii. Am citit (click pag1) si recitit (click pag2) fisa de aplicatie. Si cu toate astea, ideea de a-l aborda mi se parea super indrazneata si peste capacitatile mele.
Gandurile au inceput sa mi se invarta prin cap de-a valma, care mai de care (nu stiu ce ma speria mai tare: ideea de a merge in America, sau de a fi respinsa de Mark, sau neprevazutul intregii situatii)… le-am rostit cu voce tare si V a fost acolo sa ma auda si imediat a fost receptiv. Din nou, V, in spatele tuturor lucrurilor bune din viata mea ♥! Daca el spunea ca e o prostie, sau ca e prea complicat… povestea de azi nu exista… dar NU, el m-a incurajat si m-a fortat sa vad dincolo de propriile-mi limite. Unde eu am vazut o opreliste, el a vazut o sansa pentru mine. Dupa trei zile, ideea care la prima vedere mi s-a parut de neconceput si de neatins (Mark, America, Viza, zbor, distanta, resurse etc), a prins contur si pe masura ce ma gandeam, eliminam rand pe rand impedimentele si tot mai mult ravneam sa am parte de acea experienta brutariceasca descrisa de Mark in fisa de aplicatie.
Cu furnicaturi in degete, mi-am luat inima in dinti si i-am scris un mail. Din moment ce cititi aceste randuri, va puteti imagina care a fost raspunsul lui. Ca daca n-ar fi fost de bine, nici n-as fi povestit despre asta! Mark si-a dat acordul sa ucenicesc in brutaria lui, pe o perioada de 2 saptamani. Voi fi probabil primul “intern” din Europa care va trece pragul brutariei sale.

………………………………………………. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ………………………………………………….

Intre timp, am citit si recitit toate articolele lui sau ale celor care i-au vizitat brutaria de pe TFL. Fiecare articol mi-a intarit convingerea ca sunt o norocoasa, ca Mark e un brutar nemaipomenit, rabdator si motivat, care priveste meseria cu respect si pasiune.
De la primul schimb de mailuri pana azi, n-am stat degeaba. Primul pas a fost interviul pentru viza. Cu toata bunavointa lui Mark, fara viza de SUA, totul era in zadar. Dar a fost sa fie. Inarmata cu cea mai grozava scrisoare de invitatie posibila scrisa de Mark, sansa a fost de partea mea, asa cum se intampla intr-o poveste frumoasa.
Ca o paranteza, nu am zburat niciodata cu avionul. Nu am iesit niciodata din tara singura si nici nu am calatorit foarte mult. M-am bagat in aceasta aventura constienta ca voi avea parte de experiente noi pe foarte multe planuri, nu doar profesional. Daca drumul spre Anglia ma speria la inceput, acum mi se pare floare la ureche comparat cu cel spre America. Ma mai ia cu panica din cand in cand, dar reusesc sa ma calmez gandindu-ma la scopul principal la calatoriei. Perfect shaping, timing, scoring, laminating dough etc … imi sclipesc ochii numai cand le insirui si toate fricile cad in plan secundar.
Asadar am fost la ambasada americana la Bucuresti (cu avionul, pentru prima oara), am primit viza, am luat biletul de avion pentru Kalispell MT si cand toate emotiile au disparut si m-am obisnuit cu ideea, am inceput sa il bombardez pe Mark cu intrebari despre cum va fi si ce vom face. Asa cum stiam dinainte, programul de lucru e intens, fara mult somn sau tras chiulul. Cititi fisa de aplicatie pe care am link-uit-o mai sus si o sa intelegeti despre ce vorbesc. Trezit cu noaptea-n cap, program de lucru 6-7 ore, pauza scurta, program de lucru variabil pe zile, in principiu pauze scurte si munca atat cat e necesar, de obicei mult peste masura cu care sunt eu obisnuita. Ce as fi putut sa imi doresc mai mult? Eu caut sa castig experienta, planificare si indrumare, Mark are nevoie de o mana de ajutor in perioada aglomerata de vara. Perfect timing pentru amandoi! Chiar daca in final, castigul mai mare va fi de partea mea, ma bucur ca pot sa returnez intr-un mod util ajutorul primit.
Sa va povestesc putin cine e Mark Sinclair? Cu siguranta cunoasteti deja site-ul “The Back Home Bakery”. Si eu am dat de cateva ori ca referinta videourile tutoriale de acolo, probabil ca le-ati intalnit ca sursa de inspiratie si pe alte bloguri. Mark e brutarul ale carui skill-uri le-ati admirat in videourile respective si omul din spatele blogului mcs de pe TFL. Dintre posturile mele preferate de pe TFL, scrise de el sau de altii care au lucrat cu el, le enumar pe acestea:
The Back Home Bakery – first year strategy 
Bread camp at The Back Home Bakery
The Back Home Bakery – Charlie’s Return
Back Home Bakery internships 2011 
No Country for Old Women 
Mark a pornit afacerea cu brutaria in urma cu 5 ani, cand toate brutariile decente din Kalispell s-au inchis sau au scazut calitatea produselor, din cauza unor strategii de management incorecte. Mark avea deja experienta de cativa ani in brutarit si ideea brutariei proprii i-a venit natural (sau a fost ideea sotiei lui, aici inca nu mi-e clar :), in conditiile de piata descrise. Din momentul acela si pana azi, lucrurile au mers din ce in ce mai bine. Pastrand o calitate constanta, fara compromisuri si fara sa aleaga calea usoara, a reusit sa isi formeze un renume si sa creasca in faima, de la an la an. Astazi are un numar in crestere de clienti fideli care vin special la piata ca sa cumpere produsele lui. Lucreaza singur tocmai ca sa poata controla calitatea si sa nu cada prada lacomiei, asa cum au patit altii inaintea lui. In sezonul rece, pe langa munca, are timp sa elaboreze retete noi si sa le testeze. In sezonul cald munceste necontenit. Nu stiu cati oameni sunt capabili de atata daruire, pasiune si sacrificiu sustinut pentru munca pe care o fac. Probabil ca in spatele brutarului se afla si un om cu calitati deosebite, tenace, curajos si riguros. A construit casa si brutaria cu mana lui. Unele lucruri le stiam din posturile de pe TFL, alte lucruri le-am aflat povestind cu el pe skype sau mail, dar ceea ce am constatat cu surprindere, este ca poseda un simt al umorului natural si delicios. Sper sa nu si-l piarda cand sau daca fac vreo boacana in timpul lucrului :)
De la primul mail pe care i l-am trimis si pana azi, in ultimele doua luni, cred ca pot afirma ca ne-am imprietenit. Am avut ocazia de invidiat de a-l vedea live in timpul muncii, prin skype, “inside the bakery”, un fel de preview la ceea ce ma asteapta. Nici nu am ajuns la el si deja am primit sfaturi si raspunsuri la toate intrebarile care mi-au trecut prin cap. Cred ca e inutil sa spun ce fericita si entuziasmata sunt, dar daca nu e destul de evident din randurile mele, o spun clar si tare: numar zilele pana in 15 august cand voi porni inspre The back Home Bakery Kalispell, Montana, in ceea ce cred ca va fi cea mai extraordinara si palpitanta experienta brutariceasca pe care as fi putut-o alege vreodata. Intr-una din primele discutii pe care le-am avut cu Mark, m-a intrebat: “Poti sa shaping-ui rolls cu ambele maini?” “nu” “Poti sa faci aia si aia?” “nu” “Cand o sa pleci de aici o sa poti!” Daca e sa ma iau dupa spusele lui, face cei mai buni croissanti din lume, iar secretul lor sta in tehnica, si nu neaparat in reteta sau ingrediente. Voi fi ochi si urechi! Baghetele lui sunt facute dintr-un aluat foarte ud fermentat 36 de ore. Le-am vazut si arata impresionant de perfect, de-a dreptul incredibil. Am incercat si eu sa fac, dar nu mi-au iesit ca ale lui. Deci inca ceva de trecut pe lista. Vreti sa va mai spun un secret care va priveste direct? Mi-a promis ca daca imi duc sarcinile zilnice la bun sfarsit, voi avea putin timp liber sa transmit pe blog in direct, de acolo, din casa de lemn, cu vedere superba spre vale si padure (click poza). Daca cumva nu auziti de mine in perioada 16 august- 3 septembrie, sa stiti ca e “necaz”, inseamna ca nu m-am achitat laudabil de job-ul primit.
In final, primiti un bonus de la Mark, un desen de mana facut de el special pentru voi, o schita care ilustreaza exact ce v-am povestit pana acum si demonstreaza simtul umorului de care pomeneam.
themasterpieceMark showing excellent drawing skills and a sense of humor
Imi dau seama, scriind aceste randuri, ca emotia pe care am trait-o in ultimele saptamani si pe care credeam ca am depasit-o e inca in mine si starea de neliniste constanta pe care o am creste pe masura ce timpul se apropie. E oare o doza de nebunie in toata povestea? cu siguranta! Impinsa de la spate de V si sustinuta de doi oameni deosebiti, m-am aruncat cu bratele deschise intr-o poveste care nu stiu inca unde se va opri, sau daca… Pana ieri credeam ca voi dormi in padure, in cabana din poza, inconjurata de caprioare si animale salbatice. Ma vedeam bantuind noaptea prin padure cu lanterna, cautand drumul spre brutarie (in stilul Alan Wake). Mi s-a parut absolut firesc sa fie asa si am acceptat situatia cu vitejie. Abia ieri mi-a spus Mark ca voi dormi in casa, deasupra brutariei, cabana fiind doar un loc de relaxare pe care ei nu il mai folosesc pentru dormit de cativa ani, de cand au terminat de finisat casa mare. Recunosc ca mi s-a luat o piatra de pe inima.
Dar doza de nebunie ramane. Doua saptamani jumatate in capatul opus al lumii, rupte din confortul familiar, inlocuite cu o munca fizica intensa acceptata de bunavoie si un ritm de viata complet nou, caruia sper din suflet ca ii voi face fata cu brio, denota oare sminteala sau motivatie? Oricare ar fi cazul, limite nu exista pentru cei condusi de pasiune. Iar daca exista, eu nu le cunosc inca!
Acum e momentul in care am nevoie de suportul si incurajarile voastre. Altfel o sa ma pierd singura in capatul lumii tanjind sa am cui impartasi emotiile si secretele. Sunteti cu mine? :)
Codruta ♥

 

114 replies on “Magia continua. Miez de poveste (II)”

Dumnezeule, Codru! Mi-au dat lacrimile de bucurie! Nici nu stiu ce sa iti spun, cum sa te felicit si cum sa te incurajez mai bine. Ca imi esti draga, stii. Ca abia astept brutaria ta, ti-am zis. Sa stii ca primul meu drum in Timisoara, la tine o sa fie, sa cumpar croissante si paine si pastries si de toate, sunt sigura. Cu tot drumul lung si cu toata bombaneala pe care presimt ca o sa o aud de la iubitul meu.

Sunt foarte mandra de tine! Felicitari! Si multumesc ca impartasesti cu noi. :*

Draga Codruta,

Am vrut de mult sa iti scriu sa-ti multumesc pentru toate lucrurile pe care le invat de la tine. Acum m-am hotarat. Pentru ca in urma cu cativa ani, am fost si eu in Kalispell , Montana, si am doar amintiri frumoase de acolo. Din pacate nu-mi amintesc de o paine speciala :-), abia astept sa ne povestesti tu. Sunt sigura ca va fi o experienta extraordinara, si, desi va fi greu, te vei descurca de minune! Cand am fost eu acolo romanii erau indragiti si apreciati pentru munca depusa. Imi imaginez ca nu s-au schimbat lucrurile intre timp. Sunt convinsa ca vei fi foarte mandra de tine, si la fel si toti cei dragi! De noi nu mai vorbesc, abia asteptam sa mai invatam ceva nou!

Andreea, ca si turist, nu stiu cat de mare e sansa sa cumperi paine de la Mark. Dar lumea pe TFL spune ca face paine buna, ramane de testat :)
Din pacate pentru mine, nu voi avea timp sa vizitez imprejurimile si zona, care stiu ca e foarte frumoasa, dar am stiut asta de la bun inceput, asa ca nu ma plang.
Si eu abia astept sa invat si sa va invat. :)

Minunat! Tu esti minunata si meriti toate lucrurile frumoase care ti se intampla si inca mult mai multe! Iti doresc din toata inima sa ti se implineasca toate dorintele si te astept cu relatari amanuntite despre aventurile tale :)

Primul comentariu:)).Acum ca tot sunt primu sa povestesc si eu un pic.
Deocamdata sunt la stadiu teoretic citesc,citesc si iar citesc si mai si pun in practica.Am in cap sa imi deschid o brutarie micuta in satul meu natal ceva in genu la 50 de paini pe zi maxim.Acum ma lupt cu(virgula) consatenii sa ii conving in legatura cu painea pe care o sa le o vand,sa ii fac sa inteleaga de beneficiile si aroma extraordinara.
Cam greu o sa fie cu pretul pt ca stii cum este la sat,cam saracie.Dar am stat si m-am gandit si am decis ca persoanele care nu o sa isi permita,sa aduca contra-cost produse din propria ograda.Ma pregatesc acum in iulie sa recoltez graul care l-am cultivat pt a prepara painea de la anul.L-am produs si in sistem ecologic fara tratamente[Fie intre noi vorba mi-a rupt spatele:))].Aoleu cate planuri am in cap.
IN vara viitoare daca toate o sa fie bune si frumoase sper sa te invit sa degusti.
Pentru ca tu mai inspirat.
De mult citesc blogul,dar nu am mai putut sa tac:))

Ciau, Costin, ce mult ma bucur ca iti deschizi o brutarie si ce onoare pentru mine sa aud ca te-am inspirat.
Imi imaginez ca va fi greu la sat cu preturile, dar daca te intelegi cu unii oameni pentru produse de care ai nevoie, cred ca toata lumea va avea de castigat. Poate se mai schimba si atitudinea generala vis-a-vis de paine, imi doresc asta din tot sufletul.
Iti doresc sanatate si putere sa duci la bun sfarsit toate planurile. A fost un an bun pentru grau, anul acesta?
Si in ce sat va fi aceasta minunata brutarie? Sper si eu sa ma inviti la degustare! Multa bafta iti doresc si sa ne auzim cu vesti bune.

Bravo, bravo, bravo!

Uite ca se poate. Iti doresc sa make the best out of this wonderful experience si sa ne minunezi si pe noi (in continuare, de altfel) cu ce o sa inveti acolo.

Super fain… no… :)

Ma bucur pentru tine Codruta si iti doresc sa ai o experienta minunata! De acum tot inainte. Ce frumos! Abia astept sa aud povestile de la intoarcere. Te imbratisez

Daaaaa!!! Bineinteles ca suntem cu tine! Cu toata mintea si cu tot sufletul!!!!! Sunt absolut sigura ca te vei descurca minunat si ca va fi cea mai frumoasa experienta brutariceasca pe care o poate avea un brutar artizan!! Si ar trebui sa fii extrem de mandra de tine si ca ai reusit sa faci asta si dintr-o mie de alte motive bread& soul related!! Pentru ca nu stiu cate persoane pot sa faca un lucru cu atata pasiune si sa il impartaseasca cu aceeasi pasiune asa cum faci tu:) (de regula oamenii cu rezultate extraordinare intr-un domeniu nu pot sa fie si buni profesori;) ).Si nu stiu cati brutari au ocazia de a se perfectiona in State!!De abia astept povestea frumoaselor experiente prin care sunt sigura ca vei trece!Way to go, girl!:)
A:)

Ciau, Andra. Nu stiu daca eu as fi un bun profesor, dar sper sa fiu un bun elev :)
Apoi gandeste-te ce ateliere o sa facem! Contez pe tine, nici nu ma gandesc altfel!

merci, draga mea, sa ne auzim cu povesti grozave :)

Wow!!!!!!nici nu stiu ce sa-ti zic, super faina povestea ta Codruta!Felicitari! eu o sa-ti zic un big Welcome pe 15, pe 16 plec spre Ro.mi-a placut tare mult desenul, de-abia astept sa vad tablita cu ‘open’!iti multumesc si eu ca ne tii la curent cu ce se mai petrece in viata ta! me very happy for u :) .te pup!

Adela, sa stii ca m-am gandit la tine in momentul in care am optat pentru SUA, dar stiam ca te muti. probabil ca tot la noi in tara o sa ne intalnim pana la urma :)
Drum bun si aveti grija de voi. Imi imaginez ce dor ti-o fi de copt!…

Jos palaria, esti demna de toata admiratia! Felicitari pentru tot ceea ce faci si mai ales pentru curajul de a transforma visurile in realitate! Mult succes, sa te intorci cu bine, te asteptam cu sufletul la gura!

Felicitari !

Fiind chiar eu un voluntar intr-o brutarie artizanala, stiam ca la inceput iti va fi mai greu, pana te obisnuiesti. Apoi am vazut programul pe care-l vei avea timp de 2 saptamani…mi se pare infernal si-ti va trebui multa forta fizica si determinare pentru a-i rezista. Mult succes !

Pe de alta parte, presupunand ca as avea brutaria mea, eu unul nu as vrea sa am un asemenea program, zi de zi, cateva luni la rand, oricat de drag mi-ar fi sa fac paine :)
Si acum cand ma mai trezesc sa fac focul la 6 dimineata ( dupa ce m-am culcat la 3 ) – doar 2 zile pe saptamana, e greu…iar apoi trebuie sa recuperez somnul ;)

Brutarul la care am facut eu practica mi-a zis un lucru…sa faci paine ( ca de altfel orice lucru facut din pasiune ) e placut, atata timp cat nu-ti ia din somn…pentru ca se stie ca lipsa somnului te imbolnaveste incet, iar brutaritul e o munca de noapte. El facea painea ziua si isi “educase” clientii sa vina sa-si ia painea proapata incepand cu 4 dupa-amiaza si facea asta doar de 3 ori pe saptamana. Astfel, avea parte si de somnul de noapte si petrecea si timpul cu copii si sotia in zilele in care nu cocea paine.

Oricum, e bine ca ai reusit sa obtii aceste perioade de practica si sunt absolut sigur ca tu vei fi multumita la incheierea stagiilor iar tot ceea ce vei invata, iti va folosi macar in plan personal. Cat vei putea sa aplici aici in Romania, in viitoarea ta mica brutarie artizanala, din cunostintele dobandite acolo…asta e o alta poveste.

Iulian, stiu ca programul lui Mark nu e usor si e posibil sa existe momente de durere fizica sau discomfort, dar l-am ales in cunostinta de cauza si o sa ma straduiesc sa-i fac fata cu bine.

Nici eu nu cred ca as rezista luni la rand in asemena ritm, dar cine stie, poate odata ce te obisnuiesti…

Trezitul in miez de noapte e partea care ma sperie cel mai tare, de fapt.
Nu-mi ramane de facut decat sa iau lucrurile asa cum sunt si sa infrunt rand pe rand. Dupa ca ma voi intoarce, pot sa dorm o saptamana incontinuu, daca o sa am nevoie.

Merci de mesaj si sa ne auzim cu bine.

Very nice post my friend. We are looking forward to having you here. It’s going to be a great 2.5 weeks!

I promise that I won’t make you spend too many nights sleeping outside fighting off the vicious lions, bears, and deer.

Hi Mark, good to hear that. I just saw a photo with a wolf staring from the side of the road (somewhere close to your location) and this brought a new dimension to this whole adventure. Like it wasn’t fantastic enough already :).
Can’ wait to come and work with you. Hope it will be a great time!

Buna Codruta
Felicitari! Nici nu stii cit ma bucur pentru tine (oare si pentru mine in acelasi timp? :) asta pentru ca, daca am dat la pace cu baghetele, croissantele sunt inca o mare necunoscuta pentru mine)!
Pina la urma, ce a fost mai greu a fost facut.. decizia sa aplici la ca ucenica a lui Mark Sinclair, sa iti iei viza… ceea ce urmeaza este partea placuta a experientei tale
Ieri s-au afisat rezultatele repartizarii la licee si cel mic a intrat unde a dorit, asa ca… acum voi avea si timp si dispozitie sa ma apuc de incercari noi.
Inca o data felicitari !

Dana, Felicitari fiului tau! ma bucur pentru voi si va doresc sa aveti o vara frumoasa in continuare.

Cat despre mine, om trai si om vedea :) Asteptarile sunt mari, dar Mark e un profesor bun, iar eu sper ca sunt destul de dechisa la minte sa invat repede si sa ma adaptez situatiei. :)

Cu siguranta vei face fata cu brio incredibilei experiente,ai toate atuurile pentru asta.Iti tin pumnii si te felicit din tot sufletul pentru tot ceea ce faci,esti o persoana deosebita,cu mult talent !
Te pup si iti doresc tot binele din lume!

incredibil! ma bucur cat pot eu de mult pentru tine, du-ti pasiunea pana la capat si implineste-ti visul, pentru ca daca tu nu meriti, nu merita nimeni :0)
cat despre a fi cu tine.. iti amintesti basmele din copilarie? cand o sa iti fie mai greu, gandeste-te la noi, si noi o sa fim toti, acolo, cu tine, sa te sustinem si sa te incurajam..
iar viitoarea ta brutarie sa aiba si pravaline online, ca nu suntem toti din timisoara, bine asa?

hei, ciau si bine te-am regasit :)
de-ar fi ca-n basme, bine-ar fi. As avea un obiect fermecat care m-ar insoti si m-ar ajuta la greu. Dar stim cu totii ca merg cu mainile goale si ma bazez doar pe puterile mele. Dar nu ma plang, va iau cu mine in gand pe voi toti, si cred ca asta conteaza la ceva :)
Facem si online, daca trebuie. Doar sa ajungem acolo, calea e inca f lunga. si frumoasa, ce-i drept :)

Doamne, Codruta…mai ca am inceput sa ma smiorcai de emotie! :)) Needless to say ca ma bucur nespus pentru tine, am incredere ca totul va fi perfect si ca te vei intoarce a greater, better baker!
Nebunia asta a ta…perseverenta ta in aceasta pasiune si mai ales faptul ca ai facut atatea eforturi sa o ridici la un alt nivel – mi se par de poveste, ireale aproape!
La anul pe vremea asta, cand voi lua drumul Aradului meu drag, voi face o escala la Timisoara, si-i musai sa am o brutarie la care sa opresc, da?!! :)
Te imbratisez cu drag!

Codruta, draga mea, te felicit din toata inima!!! Pasiunea ta pentru paine se simte in fiecare cuvant scris de tine. Rar am intalnit o dragoste atat de mare si un talent atat de desavarsit ca al tau. Iti doresc tot binele din lume si mult mult succes!!
Te imbratisez cu mult drag!

Am ramas cu tine de cand te-am citit pentru prima data :) ..ma bucur mult, mult ,mult pentru tine si sunt sigura ca o sa te descurci minunat….tu esti dovada vie ca visele devin realitate.. asa ca tot inainte !
De aici ,de la noi …multe imbratisari si ganduri pozitive !!

blogul tau e ca un drog.nu ma mai pot desparti de el. Ma regasesc in ceea ce scrii. Traiesc emotiile pe care le descrii~! ma bucur ffffffffffoarte mult de sansa care ti a dat o Dumnezeu si sper sa prinzi repede tot ce vei vedea acolo. Si sunt sigura ca o sa reusesti, chiar dc v a fi greu , sa ti deschizi propria brutarie! it tin pumnii!

Felicitari codruta! Sper sa ajungi exact cand trebuie la ultimul pas (Brutarie…Deschis). Pana acum nu am fost in Timisoara, dar cand se va deschide brutaria cu siguranta vin la inauguarare!

camelia, dupa ce am citit mesajul tau mi-am dat seama ca ai dreptate cu barierele. Distanta e de fapt doar o zi de avion. Azi aici, maine acolo… parca nu mi se mai pare asa inspaimantator. Probabil ca m-am mai obisnuit intre timp cu ideea, oricum, abia astept sa traiesc saptamanile acelea.

Codruta, you know I am ABSOLUTELY THRILLED FOR YOU! Reading about MC’s input made me also extremely happy, I feel lucky that I “know’ both of you virtually, and MC is a fantastic person, kind, gentle, helpful, with a great sense of humor and… well, one of those persons you know you would get along great in “real life”

like someone I know from Romania, you know… :-)

I smiled knowing it was your first time flying – I remember my first time too well, it was magical, although I was a bit uncertain of what it would be like

I will be following your adventures, and look forward to your reports!

BON COURAGE, MON AMI!

Hi sally, sorry for this delay in answering.
Yes, MC is really fantastic and I’m sure one day the three of us will meet. Have I told you I got my Visa for 10 years? :) We’ll sure find a good moment in this large period of time to meet.
Hugs and kisses, and a big thank you for your constant support!

Iar mi-au dat lacrimile citind postul asta. Suntem cu totii cu tine(si banuiesc ca in spatele nostru mai sunt si altii care nu indraznesc inca sa-ti scrie). Bravo pentru tot ceea ce faci!
Te pup,
Elena

Draga Codruta, felicitari, ma bucur mult pentru tine, se simte in scrisul tau emotia si entuziasmul :) Acum 10 ani, tot in august, eram si eu emotionata (din alte motive) in prima mea vizita in State. Cand ma uit in urma la cate s-au implinit de atunci, stiu ca am avut motive. Iti doresc si tie, ca peste 10 ani, cand te gandesti la aceasta calatorie sa ai acelasi sentiment ca mine :) Multe impliniri, zbor usor si daca Montana ar fi fost mai aproape de Chicago, mi-ar fi placut sa ne intalnim. Dau cupcakes pentru paine :))

Ah, mihaela, nu ma tenta cu cupcakesurile, ca s-ar putea sa fac un detour :) Si mie mi-ar fi placut sa ne intalnim, dar sunt convinsa ca voi mai ajunge in America in viitor. Sunt prea multi brutari extraordinari acolo, ar fi pacat sa nu profit de visa si sa vin sa ii cunosc.

Poate data viitoare o sa imi planific mai bine excursia, de data asta am luat biletul de avion strict pt Kalispell si inapoi.

pup, sa ne auzim cu voie buna!

…si daca imi permiti sa completez, as spune: o poveste despre pasiune, curaj si vise implinite, o poveste care ar trebui sa ne inspire pe noi toti, pentru ca, draga Codruta, esti dovada vie ca visele chiar pot deveni realitate!
Felicitari draga mea pentru reusita ta, le meriti din plin si sunt convinsa ca va fi o experienta extraordinara pentru tine!
Te imbratisez cu drag,
Andra

Iti multumesc, Andra, parca nu mai am rabdare sa stau locului. Altadata zboara timpul, iar acum am impresia ca abia se misca.
Te imbratisez si o sa va tin la curent cu noutatile.

felicitari! ma bucur din toata inima pentru tine! desi la cum arata programul, iti si plang de mila putin… iti tin pumnii, sper sa ai parte de o experienta revelatoare si sa te intorci inarmata cu indemanari noi.

p.s. care ti-e itinerariul? bem un ceai?

Dana, in sfarsit cineva caruia ii e mila de mine. :) si mie imi e, sa stii :))

Itinerariul e Budapesta-Paris-Salt Lake City- Kalispell. Fara prea mari pauze intre avioane. Mi-ar fi placut un ceai cu tine, dar de data asta nu se poate. O sa il planuim din timp data viitoare. :)

Unele lucruri sunt menite sa se intample. Si atunci cand e asa intreg Universul lucreaza pentru ele. Povestea ta este o poveste menita sa se intample si cu siguranta Universul are grija ca toate sa mearga ca pe roate :-). Energia ta pozitiva, entuziasmul si mai ales pasiunea te vor ajuta sa scapi de emotii :-). Abia astept luna septembrie si continuarea povestii!!! Te pup.

Hei, ciau Sveti. De cateva luni imi trece si mie prin cap ca am intrat in gratiile Universului. Aproape ca mi-e si frica de atata bine.
Septembrie va veni, mai devreme sau mai tarziu, cu siguranta si povestile. Dar pentru mine, parcursul urmatoarelor saptamani, pana in septembrie, e partea cea mai interesanta. Daca nu o sa dau bir cu fugitii, o sa am ce povesti :)

Draga Codruta, ma bucur foarte mult pentru tine!!! Va fi sigur o experienta unica! Iti citesc blogul de la prima aparitie, inca nu am incercat nici o rezeta dar ma bucur de fiecare sa citesc un nou articol.

Citind aceste randuri mi-ai transmis si mie emotiile tale , bravooo ptr indrazneala !!! Sunt sigura ca te vei achita laudabil de job-ul primit si ca vei transmite pe blog !!! Mark , cu siguranta o sa fie mandru de tine , si noi la fel , vei realiza ceva frumos si unic in viata !!!! Cabanutza aceea e superba , poate totusi o vei vizita macar !! :)
PS.Codrule , asteptam vesti ….. si …. JOS PALARIA !!!! <3

cabana aceea mica e la cativa zeci de metri de brutarie, deci sigur voi ajunge la ea. De fapt, daca voi avea timp, cabana va fi locul potrivit pentru scris.
iti multumesc pentru incredere
si iti doresc o vacanta frumoasa.

O, Doamne, Codruta, imi termura si maini si picioare ,te felicit din toata inima. Pe linga ceea ce traiesti tu acum , visul meu paleste.Ma bucur nespus de mult ,si iti doresc din toata inima ca toata aceasta experienta sa-ti aduca numai satisfactii , iar sfarsitul povestii sa fie cu un final fericit!!!!
Iti doresc tot binele din lume si sunt sigura,
vei REUSI…pentru ca meriti… pentru ca esti un OM DEOSEBIT… si da, JOS PALARIA !!!!!!
Te imbratisez cu drag!!!!!

Leni, visul tau e la fel de frumos, nu paleste in fata nimanui. Eu merg sa invat ceea ce tu stii deja. O fac pentru mine, pentru ca am nevoie de asta ca sa castig incredere.
Sa ne auzim cu bine si iti tin pumnii in aventura ta.

Buna, Codruta,
Sa-ti dea Domnul sanatate ca putere de munca si vointa ai din plin.
Va fi si greu dar si frumos ca orice inceput. Stiu sigur ca nu ai sa dai inapoi oricat de greu iti va fi uneori.
Si daca ar fi sa nu ai niciun cititor pe blog, tot ar merita sa faci acest efort numai pentru tine; dar nu! Ai sute, poate chiar mii de ochi atintiti asupra ta si asupra a tot ce intreprinzi. Unii sunt mai activi-iti scriu- altii sunt mai tacuti, asa ca mine, dar asta nu inseamna ca nu te urmaresc.
Astept cu nerabdare viitoarele postari.
Pot sa-ti urez orice , dar ai nevoie de multa BAFTA !

Mai ai vreo indoiala?
Daca as locui in Timisoara, as veni eu sa-ti fac bagajele!!! De-acum as incepe. Ca sa nu ai tu nicio alta grija. Sa poti sa faci totul pe indelete. Si ca sa te las sa te imbibi cat mai mult cu starea asta de bucurie nesperata. Pentru ca numai asa vei fi pregatita pe dinauntru pentru experienta asta.
Tu ti-ai pus in miscare Universul. Tu il tii in miscare. Noi ne invartim DUPA tine. CU tine.
Sigur ca o sa-mi fie dor de tine si doua saptamani si jumatate or sa mi se para doua luni si jumatate. Nici nu stiu daca sa-ti doresc sa ai timp sa ne scrii, cat timp esti acolo…..
Si nu pot sa-ti ascund ca o samanta de gand a prins sa incolteasca intr-un ungher: oare nu vei gasi un alt loc mai prietenos, mai….mănos, acolo, undeva, unde sa-ti pui semnul ala de “brutarie” desenat de Mark? (Am murit cand am vazut ca ti-a desenat si inelele de pe degete….:))………)
Noroc ca internetul face ca distantele sa se stearga ca prin farmec!
Nu-mi ramane decat sa-ti pun o intrebare simpla si mai ales, sincera: Pot sa te ajut cu ceva?
Serios! Daca te pot scuti de un drum in Bucuresti sau ai nevoie de ceva ce eu pot face, te rog sa-mi spui.
Te imbratisez cu drag,
Mihaela
P.S. Ce dovada frumoasa de dragoste adevarata iti da V., incurajandu-te sa-ti urmezi pasiunea asta mancatoare de timp, ganduri, stari sufletesti…..furate din ceea ce muuuuulti altii ar considera ca trebuie sa le apartina!
Te imbratisez cu drag, V.!

Mihaela, iti multumesc pentru tot tot tot. Nu ai cu ce sa ma ajuti, decat sa te mai gandesti din cand in cand la mine, asa, prin august. Cand in Ro e ora pranzului, acolo va fi trezire in miez de noapte. E singurul lucru care ma sperie cu adevarat. Voi avea randament beata de somn, cu ochii mijiti?

din ce am citi in posturile altor “interni” de pe TFL, majoritatea s-au plans de trezitul noaptea. Dar asa cum s-au descurcat ei, sper sa ma descurc si eu. Dupa o saptamana, sper sa fiu deja in ritm :)

te imbratisez, si mai povestim la intoarcere :)

Codruta, I am so glad for you and so, so happy to have played a tiny role in making this fantastic dream a reality. I will be suspended to your blog from August 15 on! Your bread is already magnificent. I can only imagine what it will be when you come back from Montana… Best of luck!

MC, your tiny role was pretty big in fact. I would have never dare to approach mark if it weren’t for you. So, again, Thank you!
we’ll have a lot to talk when I’ll get back :)

take care,
codruta

OMG , Codruta !
Ma bucur enorm pentru tine si iti doresc mult succes in aceasta noua provocare a vietii.
Nota 10 lui V ca te incurajeaza si te sustine in tot ceea ce faci sau intentionezi sa faci .Este un lucru foarte rar intalnit in ziua de azi si cu atat mai mult de apreciat .
Iti tin pumnii si stiu de pe acum ca si noi aici vom avea mult de castigat din experinta dobandita de tine in America .

M-am bucurat nespus pentru tine, inca de cand am auzit din gurita ta ;) Felicitari din suflet pentru tot ceea ce faci, Codruta ! Esti printre putinele persoane, pe care le cunosc, ce-si duc visele mai departe! Mult succes, draga mea! Sa ajungi cu bine, sa inveti tot ce se poate invata, sa te inspiri, sa cresti, si sa te intorci cu bine, implinita si plina de putere pentru toate cele minunate ce vor urma! Te imbratisez cu drag! Multa bafta!

Anto, tu ai fost printre primele 5 persoane care au aflat de primirea Visei. :) Cred ca eram asa de fericita cand te-am sunat, ma mir ca ai inteles ceva din tot ce am insirat la telefon :))

te pup, aveti grija de voi si iti multumesc!

Draga Codruta, nu numai ca sunt 100% alaturi de tine si ma bucur din toata inima ca ai sansa si curajul sa indeplinesti o asemenea sarcina, pe care putini oameni o au sau o pot fructifica in viata, dar ma gandesc cu emotie si putin egoism la ceea ce vom invata noi, toti cititorii tai, dupa ce te vei intoarce cu o mie de retete, sfaturi, paini minunate si experiente de viata gata sa fie impartasite si ma rog sa ai timpul necesar ca sa poti da si altora din darurile pe care le vei primi de la Mark. Un om ca tine, cu asa dragoste de paine, un profesor asa de aplecat spre elevii sai, cu atat talent pedagogic, nu poate decat sa reuseasca sa atinga perfectiunea. Doar cerul e limita! Te imbratisez cu drag si sper sa te sustina acolo si cuvintele noastre de incurajare!

Dumnezeu binecuvanteaza nu doar America, ci si pe cei ce au indrazneala de a ajunge acolo.
Impartasindu-ne experientele tale de dincoace de Anglia/America, de dincolo de Anglia/America, inmultesti painile pe acest pamant. Tu faci sa se inmulteasca ceea ce inca nu exista si sa creasca ceea ce e mic. Gratitudinea noastra pentru lucrul mainilor tale.

Uau, ce ma bucur pentru tine!!!!! Iti urez mult, mult succes!
Stiu ca tu esti de-a painii, dar te rog eu din suflet, nu ignora pastries-urile, abia astept sa vii de acolo cu o reteta buna buna de patiserie!

Ca fapt divers, am luat din austria in martie cateva pungi de diverse faini (bio) si ti le-as dona, caci eu n-am timp de lucrat cu ele….

Diana, nici o sansa sa ingnor pastries-urile. Sunt destul de importante intre produsele lui Mark, asa ca vrand nevrand voi invata sa le fac.

M-as bucura sa primesc fainurile de la tine, poti sa imi scrii un mail, sa vedem cum facem?

E superb atunci , cu siguranta acolo te vei relaxa in timpul liber !!!! ;) <3
PS.Stii unde-mi fuge mie gandul dupa ce vei trai experienta acolo ? Ca te vei intoarce in TM si vei pune pe picioare brutaria ta , iar eu , la fiecare drum prin TM ma voi opri si voi cumpara cele mai frumoase si sanatoase painici posibile !!! Zic bine ? ;)

Ne coplesesti, Codruta!
Totul este bine si merge intr-un ritm excelent. De fiecare data cand ma gandesc la tine, imi spun “merita sa traiesti pe acest pamant, exista oameni buni ca tine, pentru care Dumnezeu nu ne abandoneaza. El este intotdeauna cu noi, chiar daca nu direct, dar prin energia pe care ne-o insufla si cu atatea ajutoare, nu uita, niciodata nu esti singura.
Bucura-te de fiecare clipa, fiecare moment este un dar pretios.
Asteptam cu emotie gandurile tale din aceste calatorii.
Cu drag, Vali

Sunt alaturi de tine si ma bucur ca ai curajul sa mergi mai departe in visul tau. Abia astept impresiile de dupa. O zi frumoasa!

Go for it Codruta! Niciodata nu e prea tarziu pentru o nebunie! Eu cred ca trebuie sa iti urmezi pasiunea…si intotdeauna stelele se vor aseza in asa fel incat sa iti deschida calea :) Sa ne povestesti!Cosmin

ma bucur pentru pasul care il faci. faptul ca mergi sa capeti experienta in plus , ne va ajuta si pe noi , cei care iti vizitam blogul .
dar pana vei pleca, ca sa nu apuci sa te stresezi cu ganduri despre ce va fi pe drum si acolo , eu cel putin te voi stresa cu intrebari aici pe blog . :)

Buna,
Codruta, ma bucur foarte mult ca visul tau de a avea propria brutarie incepe sa se transforme in realitate.
Felicitari!
Iti multumesc de asemenea pentru sfaturile pe care mi le-ai dat in legatura cu painea cu seminte. Le-am pus in aplicare aseara si au iesit cele mai frumoase 3 paini pe care le-am copt pana acum. Topaiam mai devreme de fericire in bucatarie, cand le-am scos din cuptor.
Am o intrebare legata de fainurile pe care le folosesti. Ai povestit de multe ori despre faina Dove Farm. O gasim si in comertul din Timisoara?
Daca o sa faci angajari la tine la brutarie, vin sa spal si vase, fac orice, doar sa am ocazia sa stau in preajma ta si sa invat de la tine cate ceva din secretele brutariei.
Pana atunci iti doresc calatorie placuta si zile frumoase in Montana.

Felicitari Codruta! Ce bine ca iti rupi din timpul tau si esti cu noi povestind atit de frumos.Mi-am amintit cind am ajuns si eu in State (in vizita) si ti se stringe tot stomacul de emotie si de toata imensitatea aia. Dar cind vei incepe munca si cu pasiunea ta pt.paini totul va fi ok.Sintem sute sau mii care te sustinem si asteptam cu sufletul la gura sa ne povestesti.Poate cind vei deschide brutaria ai sa iei niste ucenici sa iti “furam “din secretele brutariei, Aradul nu e departe de Timi. Pina atunci capul sus si zbor lin .Tinem netul deschis poate vei fi on-line !

Buna,
Iti urmaresc inca de anul trecut blog-ul, mi-a fost de mare ajutor in momentul cand am trecut de la painele facute cu drojdie obijnuita la cele facuta cu maia. Tot de la tine am invatat cum sa cresc si sa intretin o maia, o sa faca in curand un an ;). Cred ca am facut aproape toate retele tale de paine de secara si cele cu adaos de faina integrala, nu ca nu ne-ar placea cele albe, numai ca le facem mai rar, toate sunt delicioase. Zilele asta intorcandu-ma din concediu, imi era tare dor de o paine si, bineinteles, am cautat tot in arhiva ta de retete si am gasito pe asta :”“Pain au levain” cu adaos de faina integrala si graunte”, o copsai astazi de dimineata, iesi o minunatie.
Tare m-am bucurat cand am citit ca o sa mergi sa experimentezi lucrul intr-o brutarie si, tare m-as bucura sa pot sa am de unde cumpara o paine buna in Timisoara, atunci cand timpul nu-mi permite sa o fac pe a mea.

Multumesc,
Cristian

felicitari , codruta.
ma bucur pentru tine , ……dar ma bucur si pentru mine. pentru ca voi calatori cu tine in aceasta aventura fantastica. stiu ca ai sa ne spui fiecare secret pe care o sa il afli. si asta nu poate decat sa ma bucure. de-abia astept sa iti citesc jurnalul. mult succes.

Draga Codruta,
Felicitari, esti extraordinara! Am citit asa pe alocuri, cateodata blogul tau. De fiecare data mi-a placut enorm ce am citit si dupa articolul asta cu siguranta o sa incep sa fac paine mai des. Comentarii, nu prea scriam, dar de cind mi-am dat seama ce inseamna ele pentru cel ce sta in spatele unui blog, mi-am revizuit atitudinea. Revenind, sunt sigura ca vei face fata, chiar daca nu iti dai seama, dorinta si dragostea ta pentru apa, faina si sare te va ajuta si nu vei simti oboseala, nu vei avea somn, vei fi intr-o stare de euforie permanenta. Ma simt oarecum apropiata de tine pentru ca si eu iubesc lucrurile nebunesti, facute sub primul impuls. O sa ai noroc si o sa te ajute Dumnezeu. Sunt convinsa de asta. Bafta multa iti doresc, Nico.

Am ratat vesti din categoria insa vizualiazandu-ti pasiune la scara corecta :) , nu sunt surprinsa. E un drum firesc pt ce va sa vie si ma bucur nespus pt tine ca se intampla in succesiunea asta.
2 saptamani o sa treaca fulgerator si eu stiu c-atunci cand esti implicata in ceva pt care ai facut o pasiune, nu ai timp sa simti oboseala, adrenalina te va tine in priza cu brio.
Te imbratisez, calatorie faina si distractie placuta.

PS am o brutarie tare faina pe-aici prin preajma si mereu ma gandesc c-asa mi-ar placea sa vad brutaria din spate. Chiar cochetez de multa vreme cu gandul de a ma oferi voluntar. Doar pt placerea mea nu pt a ma lansa intr-o cariera in domeniul asta.

te pup!

Mult succes. E o mare realizare. Vom sta cu sufletul la gura sa aflam vesti de la tine. Nu uita: Montana este la 8 ore (sau chiar 9) diferenta de fus orar. Asta iti va afecta energia in primele zile. Just saying.. Daca nu apuci sa scrii totul pe hartie poate merge sa iti iei un reportofon sa inregistrezi spusele maestrului bucatar. Poate ca stiai deja chestiile astea.. ma scuzi. Drum bun!

Salutari Codruta!…pasiunea cu care “povestesti” a facut sa prinda viata, in bucataria mea, un mic “animãlut” -maia. Astept cu sufletul la gurã ziua a 5-a si sper sa revin curind cu PIINE !! …iti doresc multe, multe satisfactii si o”magie de poveste” cu happy end !

Deja nu mai am rabdare, abia astept povestile, impresiile, sunt convinsa ca acum privesti din alta perspectiva totul, ai schimbat unghiul, chiar si in privinta painii. Nu mai am rabdareeee!

De cand ai plecat, am fost cuminte si am exersat muuuuult. Mi-am luat bannetoane si isi merita din plin toti banii. Acum, sa vezi. M-a rugat o cunostinta careia i-am oferit o jumatate din painea mea :) sa coc painea pe vatra cu lemene. Ce nebunie! Cum sa nu. Dar belea ca nu stim cum se coace painea intr-un astfel de cuptor…am bagat painea cand era foarte incins….au crescut frumos…dar au iesit cam negricoase. Cu strangere de inima…am observat ca era coaja cam tare…adica chiar tare. Ne-am luat gandul de la ea si am revenit curiosi peste o jumatate de ora. Ce sa vezi! Coaja a crapat si a cedat…si a devenit o minunatie de paine … cu coaja putin arsa, cu un miez dulceag…of toata lumea a fost incantata. In pozele tale am vazut ca ai experimentat coacerea in cuptor cu lemne, pe vatra …. asa ca te rugam .. nu uita sa ne impartasesti si noua. Multumesc inca o data pentru tot sprijinul tau!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *