Fara titlu

When I’m not a blogger, when I’m not a baker, I’m a human being.
     Cand eu tac … inseamna ca sufletul mi-e plin. Tacerea mea din ultimele doua luni… nici nu stiu de unde sa incep sau sa reincep firul povestii. Poate ar trebui sa am un alt blog, doar pentru asta. Nu stiu daca voi vreti sa cititi ce am pe suflet, nu stiu daca trebuie sa ma prefac ca nimic nu s-a intamplat si sa continuu de unde m-am oprit. Dar lucruri s-au intamplat, iar eu nu mai sunt cea care eram cu ceva timp in urma. E prima oara cand deschid pagina de blog, de cand exista blogul, fara sa stiu ce voi scrie, fara sa am un discurs coerent, o idee clara. Am gandit in sinea mea de o suta de ori, in diferite zile, in diferite momente, ce si cat din ce simt ar trebui sa spun, cum ar trebui sa formulez, am vorbit cu voi in mintea mea, in timp ce alergam, in timp ce mergeam pe strada, in timp ce faceam alte marunte lucruri doar ca sa imi distrag atentia de la ce aveam pe suflet… Continue reading