Painea poate fi facuta si de incepatori, reteta e relativ simpla si pasii usor de urmat.
Category: paini de secara
Secara – alac. Secara 100%. Secara – Malthouse.
Trimit acest articol catre Susan la YeastSpotting, pentru galeria saptamanala de paini din 23 iunie 2012.
For a short english version of this post, visit my blog on TFL, link here.
paine de secara 100%, iunie 2012
Prima paine cu continut mare de secara pe care am facut-o in viata mea era o chestie plata si avea un aspect … hai sa zicem… nu foarte comercial :)). Pe atunci, fiind foarte incepatoare si entuziasmata de orice aluat iesea din mainile mele, trimiteam pe mail poze cu painile unor prieteni si rude apropiate. Un prieten mi-a dat raspuns la mail: ce-a patit painea aia? A calcat-o tractorul? Desi avea dreptate, m-am suparat asa de tare in sinea mea, incat si acum imi amintesc ce atinsa am fost de remarca lui. Zilele trecute am scotocit prin mailuri si am gasit painea cu pricina. Am crezut ca o sa imi vina sa rad, dar recitind mailul, mi-am amintit ce greu a fost inceputul. Bine ca am scapat! Ce parere aveti de painea asta? e din aprilie 2009,
Mi-a fost groaza sa scriu postul asta, caci stiu ca va fi lung peste masura. Dar nu am cum sa fac altfel, am prea multe de spus despre painea de secara si pana nu spun tot, nu ma las :D
Una din rezolutiile pentru anul asta a fost sa invat sa fac paine 100% secara. Sa fac paine de secara buna, paine foarte buna. A fost mai greu pana m-am urnit, dar in final mi-am luat inima in dinti si am inceput sa citesc si sa caut o reteta cat de cat abordabila. Recunosc ca eram pe teren necunoscut, in afara zonei de comfort si teribil de speriata. Scald, mash, sponge, 2 stages, 3 stages, paste, etc tot procesul parea asa de greoi! si toti care povesteau despre asta aveau experienta si vorbeau in niste termeni!… ma simteam complet pe dinafara. Pana intr-o zi,
Va intrebati oare de ce postez din nou o paine de secara? desi am folderele pline de poze de la diverse alte paini… Ma grabesc sa scriu despre ea pentru ca am mancat ultimele doua felii azi dimineata si vreau sa v-o povestesc cat sunt inca sub influenta gustului. Asta e o paine de test pe care am facut-o inainte de evenimentul cu paini si sunt foarte incatata de felul in care mi-a iesit. Incep sa ma obisnuiesc cu aluatul de secara si incet incet ma imprietenesc cu el. Nu ma mai sperie ca la inceput, desi intre noi fie vorba, ieri am avut prima incercare de 100% secara si mi-e clar ca mai am multe de invatat.
Paine de secara 75% spelta 25%
Painea asta tare greu s-a lasat fotografiata. Dupa ce am facut-o, era deja spre seara si nu aveam lumina naturala, asa ca n-am bagat-o in seama. De obicei ma invart in jurul painilor, asteptand sa se raceasca, le miros, le ascult, le admir, daca e cazul, imi imaginez cum arata inauntru, mi-e tare drag de ele. Pe cea de secara, insa, o cam ignor dupa copt. Oricum nu stiu cum e miezul pana nu o tai, oricum nu pot sa o tai pana nu trec doua zile, si de atatea ori am fost dezamagita de rezultat (nu chiar de “atatea” ori, dar de suficiente cat sa ma faca sa fiu distanta), incat am invatat sa ma feresc de o relatie prea apropiata cu painea de secara, pana nu vad ce ascunde inauntru.
Paine de secara 70% si integrala de grau 30%. Fara faina alba.
Daruiesc aceasta paine tuturor iubitorilor de secara. Si celor care ocolesc faina alba. Painea aceasta nu contine nici un gram de faina alba. Doar faina integrala de secara si de grau. Cred ca am marturisit si cu alte ocazii cat de mult imi place gustul painii de secara. Faina de secara ma atrage si ma intriga in acelasi timp. E invaluita in mister, e capricioasa si unica in felul ei. O iubesc. Si cred cu tarie ca existenta ei imbogateste lumea painilor si mai cred cu tarie ca oricine ar putea sa se imprieteneasca cu ea. Nu e o relatie de love or hate, ci e o relatie ce poate fi construita, cultivata si imbunatatita in timp. Nu graiesc din proprie experienta, pentru ca pe mine m-a fascinat painea de secara de la prima incercare si m-a cucerit cu gustul si textura aparte. Dar am citit povestile si experientele alor oameni, care au invatat sa aprecieze aceasta paine in timp, fara mare efort, doar cu disponibilitate si insistenta necesare.
An english version of this post can be read on my english blog on TFL site, link here.
Sursa de inspiratie Hamelman, “Bread” pag. 213 (formula modificata si adaptata)
Aceasta paine, facuta acum 3-4 saptamani, este prima paine pe care am facut-o folosind un procent asa de mare de secara. Intre timp, am mai copt inca doua, intr-o formula putin modificata, iar observatiile pe care le scriu mai jos sunt un rezumat a tot ceea ce am invatat pana acum despre aluatul din faina de secara.
Inainte de orice, daca nu ati lucrat niciodata cu faina de secara, cititi postul dedicat acestui subiect, link aici. Apoi intrebati-va sincer, daca va place gustul de secara. Daca nu sunteti siguri, poate vreti sa incepeti cu un procent mai mic, ca sa va educati papilele gustative. 80% pentru cineva care nu e obisnuit cu secara s-ar putea sa fie mult prea mult dintr-o data.
Nu va asteptati de la painea de secara sa aiba un volum spectaculos, sau un miez alveolat. Orice asteptare de acest fel va duce la dezamagire. Frumusetea painii de secara nu e data de volum, urechiuse, etc, lucruri pe care ne straduim sa le obtinem la painile din faina de grau, ci e mult mai subtila de atat. E o paine indesata, grea, densa, dar fascinanta, care compenseaza lipsa de volum printr-un gust plin si bogat, cu note dulci, coaja caramelizata, miez uniform, usor acru, usor umed, cu nuante care persista in gura dupa inghitire. E o paine sofisticata, rafinata, pe care o mananci cu o branza buna, un somon afumat, cu o dulceata de casa sau unt. Painea se taie in felii subtiri, se poate praji sau nu, si nu se potriveste de nici un fel cu ciorba de burta sau cu sarmalele. E o paine satioasa, din care mananci doua felii la o masa, nu jumatate de franzela.
Nu stiu daca e legat de miros sau de gust, dar pentru mine, metaforic vorbind,
Trei paini cu faina de alac si secara – si atentie!, articol lung
I wrote about this bread on my blog on TFL site, too. You can read the post and comments, here.
Pana acum cateva minute, adica inainte de a incepe sa scriu acest post, eram convinsa ca painea pe care am facut-o este cu faina de grau spelta. Eram pe cale de a intitula postul: “paine cu grau spelta” si cautam niste link-uri, pentru cei care nu stiu ce este graul spelta, moment cand am descoperit ca de fapt, faina mea alac – spelta, este de fapt Einkorn (Triticum monococcum). Toata confuzia mea a pornit de la faptul, ca pe ambalaj, scrie “faina de alac (grau spelta)”…. de unde am tras eu concluzia ca alac = spelta. Se pare ca nici cei care au ambalat faina nu au stiut prea multe despre ea. (Imi amintesc ca fata de la magazin, cand am intrebat-o daca are faina spelta, a spus ca nu. Eu am vazut punga, si am vrut sa o cumpar, dar ea, cu mare timiditate si nesiguranta insa, mi-a spus ca s-ar putea sa nu fie exact ce caut.) Long story short, am cumparat o faina de alac, crezand ca e faina de grau spelta, si am descoperit un gust pe care nu il cunosteam. Am facut trei paini, convinsa ca am dat peste o comoara de spelta si abia azi am reusit sa imi explic de ce gustul painilor a fost asa de diferit fata de cea am experimentat in trecut.
Alacul (Triticum monococcum) este o specie veche de grau, destul de rar cultivat in zilele noastre. Este un grau dur, bogat in proteine,
Paine cu secara si seminte de fenicul
Aceasta este painea de marti, din saptamana painilor. V-am mai spus ca imi place foarte mult painea cu secara. De fapt, imi plac atatea paini, incat uneori mi-e greu sa aleg intre ele. Dar oricat le rotesc si incerc diverse retete, parca nu ma simt in largul meu daca nu am o paine de secara pe masa.
Faina de secara, in proportie mare, e tare mofturoasa si cu personalitate, aluatul e o pasta lipicioasa care dospeste sub ochii tai. De multe ori, ideea de a lucra cu faina de secara ma ingrozeste, dar ma provoaca in egala masura. Pana acum am mers la maxim 75%, dar pe masura ce invat cum trebuie procedat cu aluatul vreau sa ajung sa fac paine de secara 100%.
Privit din punctul asta de vedere, painea de care va povestesc azi pare destul de simplu de facut. La “doar” 50% secara, aluatul e inca destul de usor de lucrat, iar painea beneficiaza din plin de gustul dulce aromat al secarei. A fost o paine buna, mi-a placut si mie si persoanei careia i-am dus-o in dar. Am folosit seminte de fenicul prajite si apoi sparte in mojar, pentru ca ma incanta si mirosul si gustul lor.
Din capitolul painilor de secara: paine de secara 19%, aromata
