Categories
Author: codruta
Sunt pe picior de plecare spre prima aventura brutariceasca, dar am tinut foarte mult sa va mai vad aud scriu o data inainte de a pleca. In plus, am promis aceasta reteta de paine pe pagina FB si nu am vrut sa aman pana la intoarcere, cand probabil voi avea foarte multe de povestit.
Postul de azi e scurt si la obiect, dar daca faceti painea aceastacat timp sunt plecata, si daca lasati mesaje, la intoarcere voi fi foarte fericita sa stiu ca v-ati gandit la mine si ca nu v-ati oprit din copt.
Prima si prima oara am facut aceasta paine acum un an jumatate, dupa o reteta reprodusa pe un blog, si nu mi-a iesit cum trebuie. Cine stie ce faina am folosit atunci, dar oricum, la 77% hidratare, nu ma mir ca mi-a dat de furca. Cunostintele mele erau mai reduse pe atunci. Am hotarat sa imi iau cartea dupa ce am citit postul acesta a lui Shiao Ping, insa am primit cartea cu doar cateva zile inainte de cea a lui Hamelman, moment in care a fost pusa oarecum in umbra. Recitind-o acum, pot afirma fara indoiala ca e o carte care isi merita banii si pentru pasionatii de paine e un must have. Nu e o carte foarte tehnica, sau cu foarte multe retete, dar are o poveste frumoasa, scrisa cu mult suflet, pozele sunt superbe, iar retetele explicate foarte simplu. La capitolul paine, cartea se invarte in jurul unei singure formule, de baza, numita Basic Country Bread, iar restul retetelor sunt deviate din aceasta, schimband partial tipul de faina sau introducand seminte sau alte ingrediente in aluat. In aceeasi carte, gasiti retete de baghete, brioche, croissants si multe altele, iar o parte importanta e dedicata diferitelor gustari (supe,creme, paste, bruschete, etc) care se consuma cu paine veche de o zi. Sfatul meu este sa o cumparati, pentru ca e una din cartile acelea pe care le indragesti dupa primele minute de rasfoit si de care te bucuri de fiecare data cand o iei in mana.
O poveste despre sansa, aventura si pasiune fara limite
Thank you MC Farine for being a friend when I needed a piece of advice. Without you, this story would have never been written.
Imi imaginez ca muriti de curiozitate sa cititi partea a doua a jurnalului meu de vara. Daca nu ati citit inca “Miezul magic de poveste” va sfatuiesc sa o faceti inainte de a inainta cu lectura. Nu de altfel, dar ceea ce scriu azi, e partea a doua si mi-ar placea sa va bucurati de ceea ce povestesc avand imaginea completa in ordine cronologica.
In urma cu doua luni (am verificat data in mail si nu imi vine sa cred ca a trecut asa de mult timp deja) s-a nascut in mine dorinta acuta de a ucenici intr-o brutarie. Am inceput sa intreb in stanga si in dreapta, prieteni brutari, cautand recomandari sau sfaturi. Am cautat pe TFL. Am cautat mici brutarii pe net. Nu e usor asa cum pare la prima vedere. In primul rand, exigentele mele erau clare: lucrul cu mana, cu sourdough de preferat, fara graba, cinstit, curat, asa cum imi place mie si cum cred eu ca trebuie sa fie o paine bine facuta. Cum abordezi un brutar strain, cum il convingi sa te primeasca in casa lui si sa te invete tot ce stie? Nu sunt multi oameni dispusi si deschisi sa faca asta, marile companii nu vor sa isi asume riscurile,
Painea poate fi facuta si de incepatori, reteta e relativ simpla si pasii usor de urmat.
Nu m-as fi gandit sa scriu despre painea asta asa de repede, daca nu mi-ati fi cerut voi acest lucru, pe pagina FB a blogului. In sinea mea, imi propusesem sa nu va mai dau paini de secara o perioada, pentru ca traiesc cu senzatia ca nu sunt foarte populare, cel putin asta e concluzia pe care o trag eu din cauza numarului mai mic de comentarii la posturile dedicate. Daca gresesc si voua de fapt va place secara, va invit sa imi spuneti acest lucru, caci altfel nu am de unde sa stiu.
Dar asa cum ati intuit cei care ati vazut pozele pe FB, painea asta e cu totul speciala. Are un continut de secara suficient de mare incat sa-si faca simtita prezenta, insa suficient de mic incat sa nu acapareze restul ingredientelor. Formula originala, cere faina alba pe langa faina de secara. La mine situatia a fost cam asa: nu aveam prea multa faina alba in casa (si tineam de ea pentru hranit maiaua alba), nici drum in oras sa imi cumpar, si in plus, aveam cateva pungi de fainuri diverse incepute si uitandu-ma bine la ele m-am gandit ca nu e o idee rea sa le combin. Nu cred ca veti gresi daca folositi faina alba, probabil miezul va fi mai aerat si gustul mai light, DAR… incercati si varianta mea pentru ca va promit
Categories
Miez magic de poveste (I)
Trebuie sa va dezvalui un secret astazi. Exista un plan la care lucrez de cateva luni si care incet incet prinde contur. As vrea sa pot sa va spun totul, dintr-o suflare, dar in acelasi timp mi-e si teama sa vorbesc despre lucruri care nu sunt 100% inchegate si stabilite. Dar astazi e musai sa impart cu voi macar un fragment de poveste, caci ma gandesc ca o sa va bucurati pentru mine si o sa va simtiti partasi la aventura mea.
De foarte mult timp imi doresc sa depasesc nivelul de hobby in brutarit. Am avut diverse perioade in trecut in care am simtit ca “asta e. Mai mult de atat nu pot invata singura. E maximul pe care il pot face la mine in bucatarie”. Invatatul online sau din carti, cu practica pe cont propriu, e bun, pana la un punct. Dar pentru mine, acel punct nu e suficient. Nu mai e suficient. Iar pasii cu care avansez sunt prea mici si nu imi ofera intotdeauna raspunsurile pe care le caut. Imi doresc sa invat mai mult, sa fiu si mai buna, sa fac si mai bine ceea ce stiu ca pot face. Undeva acolo, in viitor, trebuie ca exista un loc pentru mine in lumea painilor. Daca e asa cum cred eu, am nevoie doar de putin ajutor.
Acum cateva luni am inceput sa ma gandesc foarte serios ce vreau sa fac, ce vreau sa fiu, unde vreau sa ajung. Din intrebare in intrebare, de la zi la zi,
Categories
Cifre si calcule, pe scurt
Cand eram mica, vroiam sa ma fac profesoara de matematica. Cel putin la o anumita varsta, asta visam. Aveam prieteni cu care ma jucam afara, asa cum le sta bine copiilor sa se joace in gasca: cu mingea, cu rolele, cu bicicleta, saream coarda, jucam badminton, pingpong, de-a v-ati ascunselea (asta nu prea imi placea, ca ma speriam tare usor). Aveam prietene cu care ma jucam doar jocuri de fete, faceam gimnastica, balet, povesteam secrete si necajeam baietii. Si aveam alte fete cu care ma jucam cand era urat afara, “de-a scoala”. Una din ele facea pe profesoara de romana. Ne punea sa invatam poezii din almanah si dadeam “autodictare”. Zilele ei de nastere erau sobre si cuminti plictisitoare. Dar le suportam, pentru ca avea cele mai bune torturi din lume. Cand imi venea mie randul, eu eram profesoara de matematica si nu prea stiam de joaca, imi luam rolul tare in serios. Dadeam note si judecam copii care nu stiau sa faca exercitiile. Nu ma mir ca nu prea le placea sa ne jucam “de-a scoala”.
Dar stiu ca mi-a trebuit ceva timp sa vin cu o reteta de paine integrala cu desem…! desi am facut desemul in aprilie si v-am innebunit inca de pe atunci cu el si cu caracterul lui aparte. Stiu ca multi ati facut deja paine dupa reteta lui Phil Agnew si din mesajele voastre am inteles ca v-a placut foarte mult gustul painii obtinute.
Am asteptat asa de mult pana sa postez reteta pentru ca fiecarei paini pe care am facut-o pana acum i-am gasit un defect si nu am vrut sa scriu despre ea pana nu am fost 100% multumita.
O sa dau timpul putin inapoi si o sa va aduc la zi cu toate experimentele legate de painea integrala cu desem:
Prima paine a fost extraordinara la gust, va amintiti ca am scris despre ea, dar faina cu care am lucrat atunci
“Painea noastra cea de toate zilele”- emisiune RRA, inregistrarea se gaseste in josul paginii
Din cauza caldurilor din ultimele zile nu imi vine nici sa fac paine, nici sa scriu retete de paine. Mi se face rau numai la gandul ca as putea aprinde cuptorul. Chiar si dimineata la ora 5 e insuportabil aerul si ma sufoc. Hranesc maielele de 3-4 ori pe zi, cu apa din frigider, si constat ca temperatura asta infernala pentru mine e ideala pentru ele. Astept sa mi se termine stocul de paine din congelator ca sa am motiv sa coc din nou. Pana atunci, diverse ganduri imi umbla prin cap.
paine integrala cu faina Malthouse (Doves Farm)
De exemplu… ce ne face, pe noi, mana asta de oameni care ne-am adunat aici, sa facem paine acasa?
Oamenii, la tara, mai demult, faceau paine din nevoie, pentru hrana familiei. Painea era sfanta, ritualul de facere era lung, respectat si binecuvantat. Oamenii erau umili in fata painii, spuneau o rugaciune si isi faceau cruce. Multumeau lui Dumnezeu pentru rodul pamantului si pentru tot ceea ce produceau, primeau, mancau sau aveau. Painea de casa si apa de fantana erau viata. Lucrurile simple nu erau puse de nimeni la indoiala.
Ce inseamna painea pentru mine, astazi, ma intreb?
Secara – alac. Secara 100%. Secara – Malthouse.
Trimit acest articol catre Susan la YeastSpotting, pentru galeria saptamanala de paini din 23 iunie 2012.
For a short english version of this post, visit my blog on TFL, link here.
paine de secara 100%, iunie 2012
Prima paine cu continut mare de secara pe care am facut-o in viata mea era o chestie plata si avea un aspect … hai sa zicem… nu foarte comercial :)). Pe atunci, fiind foarte incepatoare si entuziasmata de orice aluat iesea din mainile mele, trimiteam pe mail poze cu painile unor prieteni si rude apropiate. Un prieten mi-a dat raspuns la mail: ce-a patit painea aia? A calcat-o tractorul? Desi avea dreptate, m-am suparat asa de tare in sinea mea, incat si acum imi amintesc ce atinsa am fost de remarca lui. Zilele trecute am scotocit prin mailuri si am gasit painea cu pricina. Am crezut ca o sa imi vina sa rad, dar recitind mailul, mi-am amintit ce greu a fost inceputul. Bine ca am scapat! Ce parere aveti de painea asta? e din aprilie 2009,
Flammekueche, Tarte flambee, Flammkuchen
