Category: fara retete – no recipes
“Painea noastra cea de toate zilele”- emisiune RRA, inregistrarea se gaseste in josul paginii
Din cauza caldurilor din ultimele zile nu imi vine nici sa fac paine, nici sa scriu retete de paine. Mi se face rau numai la gandul ca as putea aprinde cuptorul. Chiar si dimineata la ora 5 e insuportabil aerul si ma sufoc. Hranesc maielele de 3-4 ori pe zi, cu apa din frigider, si constat ca temperatura asta infernala pentru mine e ideala pentru ele. Astept sa mi se termine stocul de paine din congelator ca sa am motiv sa coc din nou. Pana atunci, diverse ganduri imi umbla prin cap.
paine integrala cu faina Malthouse (Doves Farm)
De exemplu… ce ne face, pe noi, mana asta de oameni care ne-am adunat aici, sa facem paine acasa?
Oamenii, la tara, mai demult, faceau paine din nevoie, pentru hrana familiei. Painea era sfanta, ritualul de facere era lung, respectat si binecuvantat. Oamenii erau umili in fata painii, spuneau o rugaciune si isi faceau cruce. Multumeau lui Dumnezeu pentru rodul pamantului si pentru tot ceea ce produceau, primeau, mancau sau aveau. Painea de casa si apa de fantana erau viata. Lucrurile simple nu erau puse de nimeni la indoiala.
Ce inseamna painea pentru mine, astazi, ma intreb?
♥ One year of blogging, Happy Anniversary! and a giveaway ♥
Va amintiti ce se intampla aici anul trecut pe vremea asta? Un pic de apa, un pic de faina, un pic de sare, si un pic de magie. Asa a inceput jurnalul unui codru de paine.
De un an de zile, eu, din postura unui tanar brutar artizan, va povestesc cu suflet si pasiune despre magia a trei ingrediente simple care se impletesc, se combina, si se transforma, lent si natural, in cate-un codru de paine fermecat. Daca apa, faina si sarea vor grai in continuare si vor tese povesti deosebite si inspirate, sa stiti ca acest lucru vi se datoreaza voua, prietenilor si cititorilor mei.
… adica in aprilie 2009 au aparut pe lume o maia si o pisica. Fara legatura intre ele. Doar ca sunt ale noastre (a mea si a lui V) amandoua si pentru ca de maia vorbesc tot timpul, m-am gandit sa dedic un post special pisicii, ca sa o cunoasteti si voi. Ea este Frieda si astazi face 3 ani.
… dar inainte de pisica, va arat altceva, daca promiteti ca nu radeti.
Cum s-ar spune, lipsesc o perioada (nu plec niciunde, doar ca intru mai rar online), dar am un motiv serios pentru acest fapt. Viata se intampla prea repede uneori, si singurul loc din care pot rupe o bucata de timp in plus, e blogul. De data asta, insa, coc ceva. La propriu :) Daca imi scrieti si raspund cu delay, sa stiti ca am un motiv serios: sunt ingropata in prea multe paini, maiele si aluaturi in diferite stadii de fermentare si parcursul distantei dintre blatul de lucru si calculator e intrerupt de SF-uri, shaping-uri, poze, faina, cuptor si cleaning afterward :))
Tic-tac… Tic-tac… pana azi (joi 1 dec) la ora 18, imi trebuie un nume pentru painea asta. Sunt lipsita de inspiratie. E o paine facuta cu maiaua mama colectata pe parcursul a 4-5 zile si tinuta in frigider, o paine voluminoasa (pare mai mare decat greutatea pe care o are) fara vreo formula speciala, din faina alba si un pic de alta faina, oricare ar fi aia (am facut una cu secara, una cu spelt). Are coaja crapacioasa ceva de speriat, un miez elastic, dar moale si buretos. E buna langa o ciorba sau tocanita
Rosii conservate in borcan
Foarte multa lume mi-a scris, cerand reteta de rosii conservate in borcan, de care am pomenit cand am facut pizza. Anul trecut am pus cateva borcane, fara sa stiu daca vor tine sau daca vor fi bune. Au tinut excelent, au fost si foarte bune, si pentru cam am avut de la tara foarte multe rosii, (mici, mari, rosii, roz, galbene, carnoase, zemoase-de toate felurile) am decis sa le conserv pe cele potrivite, la fel ca si anul trecut. Eu folosesc rosiile la sosul pentru pizza, dar cred ca ar merge excelent si la sosul pentru paste, la tocanite, ciorbe, si cam la orice mancare care cere bulion sau pasta de rosii.
Metoda este foarte simpla, sau mie asa mi se pare. Rosiile trebuie sa fie mici, carnoase si fara multi samburi si sa nu fie moi. Coapte, dar tari. Se pun in borcan cu apa si suc de lamaie. Puteti pune bulion in loc de apa, si atunci veti putea consuma si lichidul. Eu prefer varianta cu apa, pentru ca de obicei folosesc doar pulpa rosiilor si arunc lichidul.
Croissants cu maia – Sourdough Croissants
Inca in faza de teaser pentru voi, si de test pentru mine… Nu va amagesc, va veni si vremea retetei, dar inainte de a o publica, vreau sa mai experimentez putin… asa ca… aveti rabdare cu mine, ca veti primi lucruri bune. Pentru moment va ofer cateva poze din tura a doua de croissants.
Croissants cu maia – Sourdough Croissants
O gustare dulce, pentru o duminica lenesa.
Clatite cu maia – Sourdough Crepes
